Impozit pe profit vs. Impozit pe venitul microîntreprinderilor

Impozitul pe profit și regimul micro, cele două opțiuni fiscale principale pentru firmele din România. Află cum să alegi regimul fiscal potrivit!

Elite Solutions22 iulie, 20254 min citire

Ce vom acoperi in acest articol (TL;DR)

La deschiderea unei firme în România, una dintre primele decizii fiscale pe care trebuie să le iei este alegerea regimului de impozitare: impozit pe profit sau impozit pe venitul microîntreprinderii (cunoscut simplu ca "micro"). Alegerea influențează direct cât vei plăti statului și ce obligații vei avea. În acest articol îți explicăm simplu, dar corect din punct de vedere legal, care sunt diferențele dintre cele două regimuri și ce este mai potrivit pentru tine în 2025.


Diferența dintre impozit pe profit vs. micro

Impozitul pe profit

  • Se aplică firmelor care NU se încadrează la microîntreprindere.
  • Se plătește 16% din profitul impozabil, adică: venituri - cheltuieli deductibile (calculate după reguli clare din Codul fiscal).
  • Este regimul standard de impozitare conform Titlul II din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Impozitul pe venitul microîntreprinderii

  • Se aplică firmelor mici care îndeplinesc anumite condiții.
  • Se plătește 1% sau 3% din venituri, nu din profit.
  • Este reglementat în Titlul III din Codul fiscal.

Cine poate aplica regimul micro in 2025?

Pentru a fi microîntreprindere, firma trebuie să îndeplinească toate condițiile de mai jos la 31 decembrie 2024 (conform art. 47 din Codul fiscal):

  • Venituri anuale ≤ 250.000 euro (echivalent în lei, la cursul BNR din 31 decembrie).
  • Capital privat (fără acționari stat/primării etc.).
  • Cel puțin un salariat (cu normă întreagă sau echivalent, conform art. 51 alin. (4)).
  • Să nu desfășoare activități în domenii care impun condiții speciale de impozitare. Dacă firma desfășoară activități precum IT, consultanță, juridic, medical, HoReCa etc., se aplică o cotă de 3%, nu 1%, conform art. 51 alin. (1^1) din Codul fiscal. Detalii mai jos.
  • Administratorul să nu controleze alte microîntreprinderi sau, dacă da, să fie desemnată doar una pentru regimul micro.
  • Situațiile financiare depuse la timp.

Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, firma va fi obligată să treacă la impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a pierdut condiția.

Din 1 ianuarie 2026, plafonul de venit scade la 100.000 euro, conform modificărilor aduse de OUG nr. 115/2023 și actualizate prin OUG nr. 156/2024


Activități care impun cota de 3% în regimul micro

Dacă firma ta are ca activitate principală sau combinată una dintre cele de mai jos, se încadrează automat la cota de 3% din venituri, chiar dacă îndeplinește celelalte condiții și are angajați:

  • IT – dezvoltare software (ex: CAEN 6201, 6202);
  • Consultanță fiscală, contabilitate, audit;
  • Servicii juridice (ex: avocatură);
  • Servicii medicale;
  • Activități din HoReCa – restaurante, hoteluri etc.

Aceste activități sunt menționate în art. 51 alin. (1^1) din Codul fiscal. Cota de 3% este aplicabilă indiferent de numărul de salariați sau nivelul veniturilor, atât timp cât firma rămâne în regimul micro.


Impozitul pe profit și ce trebuie să știi despre el

Impozitul pe profit este regimul standard de impozitare pentru firmele care nu se încadrează în criteriile microîntreprinderilor. Acest regim este reglementat de Titlul II din Codul fiscal și presupune plata unei cote de 16% din profitul impozabil.

Profitul impozabil se calculează ca diferența dintre veniturile impozabile și cheltuielile deductibile, ajustată ulterior cu elemente fiscale precum cheltuieli nedeductibile, venituri neimpozabile sau amortizări fiscale.

Conform art. 13 și 19 din Codul fiscal, firmele plătitoare de impozit pe profit trebuie să țină evidență contabilă detaliată și să întocmească anual Declarația 101, care se depune până la 25 martie pentru anul precedent.

Impozitul pe profit este aplicabil:

  • firmelor care depășesc plafonul de 250.000 euro/an (sau 100.000 euro din 2026);
  • firmelor care nu au niciun angajat sau nu îndeplinesc condițiile impuse regimului micro;
  • firmelor care aleg acest regim în mod voluntar (dacă sunt eligibile pentru micro, dar optează pentru profit);
  • firmelor care desfășoară activități exceptate și nu se pot încadra în micro.

Concluzie

Alegerea între micro și profit nu este o simplă formalitate – este o decizie strategică, care trebuie luată în funcție de condițiile concrete ale firmei: tipul de activitate, nivelul veniturilor și cheltuielilor, structura personalului sau planurile de investiții. În 2025, plafonul regimului micro este încă generos (250.000 euro), însă din 2026 devine mai restrictiv. Recomandarea este să discuți cu un contabil și să analizezi atent situația firmei înainte de a decide regimul fiscal potrivit.


Întrebări Frecvente

Da, dacă firma îndeplinește toate condițiile pentru a aplica regimul micro la 31 Decembrie, inclusiv plafonul de venit și existența cel puțin a unui salariat, și nu a mai fost încadrată niciodată în regimul micro, poate opta pentru aplicarea acestuia în anul următor. Opțiunea se comunică prin declarația 700, care trebuie depusă până la 31 martie.
Conform Codului fiscal, administratorul sau acționarul care deține peste 25% din mai multe firme poate desemna o singură microîntreprindere pentru aplicarea regimului. Celelalte vor plăti impozit pe profit, chiar dacă sunt eligibile ca cifră de afaceri.
Da, dar trebuie să angajeze cel puțin o persoană în termen de 30 de zile de la înregistrarea fiscală. În caz contrar, trece automat la impozit pe profit (conform art. 47 alin. 3 din Codul fiscal).
Nu. Regimul micro este opțional. Chiar dacă îndeplinești condițiile, poți opta pentru impozitul pe profit, caz în care alegerea se comunică prin declarația 700.
Firmele declarate inactive fiscal de ANAF își pierd dreptul de a aplica regimul micro. La reluarea activității, vor fi încadrate la impozit pe profit, chiar dacă anterior erau microîntreprinderi.